Harsova cladiri istorice demolate sau Harsova Veche. Un proiect prin care încearcăm să facem cunoscut orășelul de la malul Dunării cu o istorie de 7 milenii.
Harsova cladiri istorice demolate – Restaurant Trei Olteni Varoș
ITZA CORNEA:
Cind eram eu mică, acolo era grădinița C.A.P,cu orar prelungit. Nașa mea era bucătăreasă, fiica ei – educatoare, iar eu fugeam acasă, lingă mamarea mea.
STEFANIA BOSOI:
Da, este fostul ” 3 olteni „dar pana sa fie carciuma a fost camin cultural.
GICA GHEORGHE:
Îmi aduc bine aminte această clădire, unchiul meu Bolboceanu Gheorghe, era șef de restaurant iar în bar era unul Nea Florică, …amintiri !
COSTICA SERBAN:
La mici Dna Candescu
Harsova cladiri istorice demolate – Restaurant Trei Olteni Varoș
Citește mai multe despre Istoria Hârșovei și cartierul Varoș:
Asezarea lui Niculae Tarca la Harsova si alegerea lui ca Vice-consul. In anul 1855 s’a încheiat o convenţie între Turcia şi Austria relativ la drepturile economilor de vite la păşunatul din Dobrogea.
Intre cei ce s’au aşezat mai întâi la Hârşova, în toamna anului următor, a fost şi fruntaşul român transilvănean, Niculae Țârcă.
El a cumpărat casa lui Crai Sava şi, văzând ce interese mari au de apărai Românii ardeleni în această regiune, a atras atenţiunea consulilor austriaci din Tulcea şi Rusciuc asupra necesităţii organizării unui viceconsulat austriac la Hârşova.
Neaflându-se la iuţeală persoană mai potrivită pentru apărarea numitelor interese în această parte, a fost însărcinat în mod provizoriu cu girarea afacerilor viceconsulatului acestuia chiar el. ln adevăr, anevoie s’ar fi putut face o alegere mai nemerită.
Din primul moment, el şi-a dat seama de nevoia întăririi elemeniului românesc în mahalaua numită Varoşu.
A. întemeiat şcoală.A clădit biserică. Apoi a stăruit să mai vină aci şi alte familii româneşti din Ardeal.
Asezarea lui Niculae Tarca la Harsova si alegerea lui ca Vice-consul.
In toamna anului 1857 se aşează aici: preotul Ion Verzea, Zaharia Blebea, C-tin Oancea, Niculae Popa, Cosma Bercaru şi Oprea Ţifrea.
Prin aceste familii fruntaşe s’a premenit întreaga populaţie creştină din acel oraș care atunci se compunea din 17 familii româneşti şi 5 bulgăreşti.
In câţiva ani s’a schimbat la faţă întreg oraşul.
Atraşi de proiecţiunea consulară ce o găseau aici, s’ au aşezat o mulţime de economi de vite şi ciobani chiar, şi astfel populaţia în 5-6 ani a ajuns la 100 familii.
Impopularea Hârşovei era înlesnită şi de împrejurarea că nicăeri nu se afla mai multă ordine şi siguranţă ca aici.
In alte părţi, traiul era mai anevoios din pricina multelor neplăceri făcute de oameni necinstiţi.
Sursa: Revista Analele Dobrogei 1932 -1933 ( Revista Societății Culturale Dobrogene )
Sursa Foto: Anuarul Dobrogean, 1911 preluare Ziua de Constanța