Istoricul Dumitru Sandru în lucrarea intitulată „Mocanii în Dobrogea ” făcea următoarele afirmații despre Harsova. Fragmentele sunt extrase din „HARSOVA ORAS BIMILENAR – CRESTOMAȚIE ” Alcătuită de Prof. AL. MIHAI-DOGARU.
Introducere
…..
„După o hartă rusească, redactată cam la jumătatea secolului XIX-lea, se pare că pe vremea aceea Dobrogea nu avea nici 40.000 de locuitori. Înfloritoarea Constanță de astăzi cuprindea 68 de familii, Isaccea 120 de familii, Babadag 500 , Cernavoda 60, Hârșova 270„. (…)
II. Pătrunderea și așezarea mocanilor în Dobrogea. Precizări istorice
……
„Față de numărul din ce în ce mai mare de turme ce treceau în Dobrogea, în anul 1855 se încheie o convenție între Turcia și Austria prin care se reglementează drepturile de pășunat ale mocanilor în Dobrogea. Ca urmare a acestei convenții, mocanii se îndreaptă tot mai multe spre Dobrogea , unii stabilindu-se definitiv aci. Se simte atunci nevoie înființării unui viceconsulat austriac la Hârșova care să se ocupe de interesele mocanilor din această regiune , în strânsă legătură cu consulatele din Ruscioc, Galați și Tulcea, deja existente.” (…)
…..
III. Contribuția mocanilor la activitatea economică din Dobrogea. 1. Agricultura
„Printre marii proprietari ai Jud. Constanța se pot cita: Frații Oancea, dintre care unul, Luca Oancea, avea la Hârșova – unde era și proprietarul unei mari mori cu aburi, fiind și unul din cei mai de seamă negustori ai orășelului – peste 2.500 ha, iar la Peștera 1.374 ha, cu un venit anual, la 1910, de 17.810 lei. Fratele său, Costache Oancea, era proprietarul unor terenuri tot atât de întinse. (…) Amândoi mai aveau proprietăți (între 100-300 ha) și în alte sate din jur: 300 ha la Vulturul , 392 ha la Ciobanu, 220 la Carol I. etc. N Oancea poseda, în jurul Hârșovei , la Sarai și Stejarul, aproape 1.000 ha. (…)
Printre agricultorii de frunte ai Județului Constanța – fără a avea proprietăți atât de mari ca cei înșirați până aci – au fost socotiți, și unii mai sunt și astăzi (ei sau urmașii lor) și (…) D.D. Bercu din Hârșova, (…) Vasile Bercu din Ciobanu (…), Ilie și Dumitru Avisalon din Bălăceanu.”(…)
Istoricul Dumitru Sandru despre Harsova (partea I)
Cine a fost Dumitru Șandru?
Dumitru Șandru ( 1907 – 1972 ) – folclorist, doctor în filologie, profesor –
Face studii secundare la Sibiu, și Universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928 – 1931). A obținut doctoratul în filologie cu teza Cercetări dialectale în Țara Oltului (1941);
Funcționează ca asistent la Catedra de limbă română a aceleiași facultăți (1933 – 1947), profesor secundar (1933-1940), (1950-1960) la București, profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova (1968 – 1972). Colaborează la o serie de publicații de specialitate, cu studii și articole diverse.
A fost membru al societății Prietenii Istoriei Literare, al Societății Române de Lingvistică și al Societății de Științe Istorice și Filologice . Unele contribuții le-a semnat cu numele Danu Tudor. În lucrarea sa ” Mocanii în Dobrogea”, 1946 aduce informații prețioase despre istoria, etnografia, și folcorul din zona Hârșovei.
ALEXANDRU MIHAI DOGARU – profersor, animator cultural, folclorist. S-a născut la 24 octombrie 1941 în com. Ciobanu, Jud. Constanța. În localitatea natală își face studiile primare și gimnaziale. Urmează apoi cursurile Seminarului Teologic din Buzău, începe studiile universitare la Institutul Teologic din București, pe care le întrerupe, absolvă apoi la Institutul Pedagogic Constanța, Facultatea de Limba și Literatura Română, continuă la Universitatea. „Al. Ioan Cuza Iași ”
A funcționat în învățământ ca profesor predând limba și literatura română și limba latină la școlile din comuna natală , apoi la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova. A îndeplinit funcția de director de școală ( Ciobanu 1971 – 1980), director Casa de Cultură Hârșova (1980-1984) director adjunct (liceul Hârșova: 1996-1999),
A ieșit la pensie în anul 2004. În toată perioada a fost pasionat pentru strângerea de folclor local, colaborând cu prof. Dumitru Galavu și prof. Gheorghe Mihalcea. A participat la numeroase Sesiuni de comunicări științifice cu lucrări care au fost publicate în revistele de specialitate: Revista de Etnografie și Folclor și Datina.
Textele nu pot fi reproduse fără acordul autorului.
Citește și: