Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

Serbarile Populare din Harsova 2-3 iunie 1902

Cronica Harsovei de Constantin N Sarry. publicată în Dobrogea Jună, autorul este director-proprietar.

Serbarile Populare din Harsova 2-3 iunie 1902
Serbarile Populare din Harsova 2-3 iunie 1902. Sursă foto: Ziua de Constanța

Călătorul când coborară din vapor sub aste maluri

Și privirile și-ndreaptă peste cele două dealuri,

Între cari se-adăpostește târgușorul nostru drag,

Înspre Dunăre avându-și poarta cu pervaz și prag –

Oricât de puțin, din fire, predispus la meditații,

El oprise-va, sunt sigur, furnicat de vii pulsații…

*

Două dealuri cu vestigii din trecutul mult vestit,

Țintuit în cartea Vremii și în stânca de granit.

Cartea, da, ne pomenește despre CARSIUM, c-un forum,

Ridicat pe dealul ăsta, de o „ALA HISPANORUM” –

O cohortă – alcătuită din iberici călăreți,

Destinată să păzească „arilipile ” c-orice preț –

FABIU QUINT fiind Legatul Moesiei Inferioare,

Care cuprindea Dobrogea -ș-Împărat, TRAIAN cel mare…

Tot istoria-amintește de un Grec romanizat,

XENIUS zis NICEPHORUS, care, aci, a înălțat

Templu-n cinstea lui JUPITER OPTIMUS ET MAXIMUS

Și JUNONEI, soață sacră a „Părintelui ” de sus.

Cronica Harsovei de Constantin N Sarry

*

Punct de trecere și-atuncea, Carsium acesta antic

Nu era nici în vechime centru prea de tot romantic…

Ici-colea, câte-o idilă nu m-aș prinde că n-a fost:

Inima dă brânci adesea pân-și veghei dela post!…

Dar, cetatea cea romană, mai târziu și genoveză,-

Întărită și înfiptă cu nădejde în faleză, –

Rost avea ca, zi și noapte, să păzească acest vad,

Pe-unde se scurgeau, din vremuri, și păstorul cel nomad,

Dar și-atâtea alte mărfuri, bogății nenumărate,

Ce prin trecătoarea asta liniștit puteau răzbate…

Legături având statornic cu alți „frați” de „peste drum”,

Din cetatea zis a LÂNEI – Piua – Petrii de acum,

Vadul ăsta ce, lungi veacuri, față a făcut nevoii,

Până chiar în ziua de-astăzi a rămas tot VADUL-OII !

*

Da, pe-aicea, coborâră, necurmat și ani de ani,

Turmele mâncând din urmă și pletoșii noștri Mocani,

Ca, -statorniciți, prielnic, în Dobrogea-atunci păgână, –

S-o prefacă, trup și suflet, iar provincie română, –

Fără podul care, acuma. ar fii – ci-că – în proiect,

Fără hărți, fără busolă, fără scule ori… pandect,

Doar c-o ghioagă năzdrăvană și cu „Visul maicei Sfinte”

Săvârșind încet și trainic, tot ce le-a trecut prin minte!

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

*

*             *

De-aceea, scumpi prieteni, când, oprindu-mă și-acuș

Și privind aci-ntre dealuri memorabilul culcuș.

Care v-a crescut copiii, sub odoarele Cetății,

Leagăn, el, gigant și veșnic, – LEAGĂN AL ROMANITĂȚII !

Azi se-nalță-n deal, spre Ceruri, îndoitul monument:

Al Bizsericei și-al Școalei – permanență chezășie,

De acum înțelege viața scumpa noastră Românie…

Viață de ÎNVĂȚĂTURĂ și CREDINȚĂ-N DUMNEZEU

Urmărind în OMENIE prețiosul ei trofeu!…

*

Nu-i lipsit de-nsemnătate s-amintesc de-o faptă încă, –

Un episod istoric, șters în noaptea cea adâncă:

Carsium – cetatea veche – de pe timpul lui Traian

Și din care genovezii își duraseră liman,

Fu, cu timpul cucerită de cumplita Semilună…

Sub această stăpânire, s-a-ntâmplat și una bună:

Crainic de-al lui Mihai Bravul – Căpitan viteaz, isteț

Dunărea trecând, pe gheață, atac dete îndrăzneț –

Carsium-ului, ce pe-atuncea se numea „HÂRSÂZ-OVA”

„Vad de hoți”, în limba turcă – poreclit de cineva!!

Cum s-a terminat atacul? De, Istoria n-o scrie,

Ci vă las să vi-l cerneți, dup-a voastră fantezie!

*

*             *

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

Sus pe deal mai e fiată și o piatră funerară,

Ce-amintește de o moarte inultilă și bizară, –

Moarte-aflată-n fundul apei de-un grup mare de-ofițeri –

Treizeci și ceva în număr – românași pionieri –

Sfârtecați printr-o ciocnire de-un vapor austriac

Pe când traversau, în „Trotuș „, Dunărea, pe-un timp posac.

Numele lor vor rămâne ca și stânca, -n veșnicie, –

Pe când, din ce-a fost odată strașnica împărăție,

Praful s-a ales și scrumul – și din ea, de-a mai rămas

Curmă, Doamne, a ei viață și nemernicul ei glas!

 *

*             *

Lângă deal își are sediul, azi, Muzeul lui Cotovu, –

Unde dascălul VASILE, stând în mână cu hrisovu,

Dovedește că Dobrogea, teritoriu vechiu roman,

Aparține, cât e lumea, seminției lui Traian !

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

*

Drept Muzeului în față, un bust sobru amintește

De Ioan Cotovu – tatăl, care, dornic, părintește,

A deschis pe-aceste locuri prima școală românească,

Ca să-nvețe Dobrogenii Patria să și-o iubească!…

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

*

Iar din bronzul, de pe piață, LUCA OANCEA, gânditor,

Parcă ar șopti din buze fiecărui trecător:

– Tu, care-umbli de colo – ncoace, făr- a ști ce-a fost odată

Pe meleagurile acestea, află c-a d-întâi răsplată

Pentru faptul că poți astăzi să calci țărna, ca stăpân,

Se cuvine pe de-a-ntregul DOROBANȚULUI ROMÂN…

El ne-a dat Inbdependența, printr-o  mare biruință:

Tot sub scutul lui, în urmă, furăm puși toți în putință,

Să rodim pământu-acesta, binecuvântat de zei,

Cu oițele, cu plugul, frământându-l cu temei

Și desăvârșind cu brațul și c-o minte nțeleaptă,

Patriotică, frumoasă și nepieritoare faptă…

Sfânta Muncă, roditoare orișiunde, -n orice țară,

Nicăieri ca în Dobrogea nu era mai necesară, –

Unde, după lungi războaie, care toate-au pustiit,

Pe ruinele rămase totul trebuia zidit… (…)

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

Citește și: https://adevarul.ro/locale/constanta/constantin-n-sarry-fondatorul-presei-moderne-dobrogene-omagiat-grecii-constanta-1_5dd29ef95163ec42712550ff/index.html

Cronica Harsovei de Constantin N. Sarry

DOBROGEA jună < 1904-1944> : organ săptămânal al tinerimii dobrogene : organ al revendicărilor naţionale ale dobrogenilor

Periodicitate variabilă: săptămânal: 1904-1906; 1911-1912; 1914-1919; 1942; de 2-3 pe lună: 1907-1910; 1913, 1943; bisăptamânal: 1920, 1939-1941; zilnic: 1921-1938

Intreruperi ale apariţiei in perioadele: 15 aug. 1916 – 17 nov. 1918

Intre 14 dec.-25 dec. 1920, titlul: Dobrogea veche

Textul a fost folosit în loc de prefață  de către Prof. Alexandru – Mihai Dogaru în lucrarea – mic dicționar – ” OAMENI DE SEAMĂ – DIN / LA / DESPRE HÂRȘOVA „

Distribuie: