Istoricul Dumitru Sandru despre ardelenii stabiliti in zona Harsovei (partea a II-a).
2. Comert si industrie
…………………….
„În Hârșova, prăvăliile fraților Oancea – care erau și cei mai de seamă cerealiști – ale lui I. Blebea, Alex. Verzea, I. Răsoi, Alex. N. Ionescu, Ion Șandru, D. și I. Pușchila etc. au dominat și parte din ele mai domină încă și acum viața comercială a orășelului de pe malul Dunării.”
IV. Contribuția mocanilor la viața culturală și religioasă din Dobrogea
……………………
„Printre numeroșii slujitori ai bisericii și școalei dobrogene, aduși din Ardeal sau ridicați din mijlocul Ardelenilor dobrogeni se mai pot cita, în afară de cei amintiți până acum, următorii: (…) Elisa Pastia (n. Țârcă, este fiica vice-consul de la Hârșova (…), N. Gh. Roșculeț, în Runcu, Ion Voineagu, în Pantelimonul de Sus, Ion Gheorghe și Constantin N. Țifrea, în Dulgherul, Elena I. Gheorghe în Gârliciu, Maria Popescu (n. Olteanu), în Ciobanu, Victoria Moldoveanu, în Horia, I. Ludoșan, în Topalu, Stancu Burtea, în Șiriu, , Stan Mocanu, în Crucea. (…)”
Istoricul Dumitru Sandru despre ardelenii stabiliti in zona Harsovei (partea a II-a)
„În număr mare sunt așezați Mocani și în satele din preajma Hârșovei. Chiar în Hârșova se găsesc foarte mulți, reprezentând o mare însemnătate pentru activitatea comercială a orășelului. O mahala a Hârșovei, Varoșul, locuit, din vechime, aproape numai de mocani, este socotită printre printre cele mai vechi așezări mocănești . Nu se știe când s-au stabilit aci primii Români ardeleni, dar se știe că la 1856 a venit în sat fruntașul mocan Nicolae Țârcă., fost câțiva ani reprezentant- vice-consul onorific austriac pentru apărarea intereselor oierilor ardeleni din această regiune. În 1857, la stăruințele lui, s-au mai așezat aci, întărind și mai mult elementul ardelenesc și românesc al satului, preotul Ion Verzea, Zaharia Blebea, Const. Oancea, Nic. Popa, Cosma Bercaru , și Oprea Țifrea, toți Români ardeleni (…) Varoșul este amintit ca un sat curat mocănesc, alături de Gârliciul și Groapa Ciobanului, și de Geologul Peters, care a cercetat Dobrogea între anii 1865 – 1867. (…)”
VII. Condică de economii de oi ardeleni aflători în Bulgaria
„1. Preotul Iohann Werza; vârsta 44; locul nașterii: Cernat – Brașov; Districtul turcesc în care se află turma: Hârșova; nr. vitelor: 2.100 oi, 173 cai, 80 bucăți vite;
2. Zaharia Blebia: 35; Cernat – Brașov; Hârșova; 1.800 oi, 165 cai, 75 bucăți vite;
3. Kosma Berkar: 34; Cernat-Brașov; Hârșova. ”
” Mocanii au trecut în mai multe regiuni de la viața nomadă la viața stabilă. La Nord de Hârșova, pe lângă Varoș, unde respectabilul și cultul dintre ei, Domnul Țârcă îndeplinește funcția de agent consular, au întemeiat satele Gârlița și Groapa Ciobanului (…)
Printre mocanii veniți în Dobrogea înainte de anul 1880 se pot cita: Dumitriu din Hârșova, venit aici din Covasna la 1850, deci înaintea războiului Crimeei, iar în timpul acestui război se așează în Sarai (pl. Hârșova) Dragomir Munteanu, de fel din Covasna și el, sau frații Luca și Costache Oancea, stabiliți însuși anul răsboiului independenței (1877). ” (…)
Istoricul Dumitru Sandru despre ardelenii stabiliti in zona Harsovei (partea a II-a)
Citește și:
Istoricul Dumitru Sandru despre Harsova (partea I)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea
Istoricul Dumitru Sandru în lucrarea intitulată “Mocanii în Dobrogea ” făcea următoarele afirmații despre Harsova. Fragmentele sunt extrase din “HARSOVA ORAS BIMILENAR – CRESTOMAȚIE ” Alcătuită de Prof. AL. MIHAI-DOGARU.
Cine a fost Dumitru Șandru?
Dumitru Șandru ( 1907 – 1972 ) – folclorist, doctor în filologie, profesor –
Face studii secundare la Sibiu, și Universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928 – 1931). A obținut doctoratul în filologie cu teza Cercetări dialectale în Țara Oltului (1941);
Funcționează ca asistent la Catedra de limbă română a aceleiași facultăți (1933 – 1947), profesor secundar (1933-1940), (1950-1960) la București, profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova (1968 – 1972). Colaborează la o serie de publicații de specialitate, cu studii și articole diverse.
A fost membru al societății Prietenii Istoriei Literare, al Societății Române de Lingvistică și al Societății de Științe Istorice și Filologice . Unele contribuții le-a semnat cu numele Danu Tudor. În lucrarea sa ” Mocanii în Dobrogea”, 1946 aduce informații prețioase despre istoria, etnografia, și folcorul din zona Hârșovei.
ALEXANDRU MIHAI DOGARU – profersor, animator cultural, folclorist. S-a născut la 24 octombrie 1941 în com. Ciobanu, Jud. Constanța. În localitatea natală își face studiile primare și gimnaziale. Urmează apoi cursurile Seminarului Teologic din Buzău, începe studiile universitare la Institutul Teologic din București, pe care le întrerupe, absolvă apoi la Institutul Pedagogic Constanța, Facultatea de Limba și Literatura Română, continuă la Universitatea. “Al. Ioan Cuza Iași ”
A funcționat în învățământ ca profesor predând limba și literatura română și limba latină la școlile din comuna natală , apoi la Liceul Teoretic “Ioan Cotovu” din Hârșova. A îndeplinit funcția de director de școală ( Ciobanu 1971 – 1980), director Casa de Cultură Hârșova (1980-1984) director adjunct (liceul Hârșova: 1996-1999)
A ieșit la pensie în anul 2004. În toată perioada a fost pasionat pentru strângerea de folclor local, colaborând cu prof. Dumitru Galavu și prof. Gheorghe Mihalcea. A participat la numeroase Sesiuni de comunicări științifice cu lucrări care au fost publicate în revistele de specialitate: Revista de Etnografie și Folclor și Datina.
Textele nu pot fi reproduse fără acordul autorului.