Bustul lui Ioan Cotovu din Harsova

Bustul Lui Ioan Cotovu
Bustul Lui Ioan Cotovu

 

Bustul lui Ioan Cotovu se află în curtea Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova. A fost ridicat în anul 1934 de hârșoveni în semn de respect pentru tot ce a reprezentat Familia Cotovu pentru cultura și istoria localității.

Familia Cotovu a marcat viața culturală a orașului prin eforturile depuse pentru construirea Școlii din Hârșova, a Muzeului Regional și a Bibliotecii.

Bustul lui Ioan Cotovu
Bustul lui Ioan Cotovu

Cine a fost Ioan Cotovu?

Ioan Cotovu s-a născut în anul 1835 și a fost inițial institutor de clasa a IV-a și director al Școlii de Băieți din Ismail.

În urma decretului nr.  12549 din 9 decembrie 1878 este numit institutor de clasa a- I-a și director al Școlii din Hârșova. Devenid astfel, primul director de școală din Hârșova.

Înaintea venirii lui Ioan Cotovu în localitate, în octombrie  1878, Ştefan Fălcoianu, şeful Comisiei  pentru studierea Dobrogei, relata că la Hârșova se află o şcoală elementară cu vreo 50 de elevi, întreținută de de fruntaşul român Nicolae Țârcă.

Ioan Cotovu a înființat o Bibliotecă în Hârșova, una dintre primele Biblioteci din Dobrogea și a participat  la îmbogățirea fondului de carte cu cărţi aduse de el, din Ismail.

În acest sens apelează la autoritățile locale fiind preocupat de dotarea bibliotecii cu materiale didactice și manuale, astfel Biblioteca ajunge în anul 1904 să numere un total de 5.000 de volume.

Ioan Cotovu a primit premiul la Montpellier pentru traducerea Ginții Latine a lui Vasile Alecsandri, și un premiu din partea Societății Academice Române pentru traducerea cărţilor I şi II din Ad urbe condita a lui Titus Livius.

 

Școala din Hârșova se afla înaintea Constanței

Școala Veche din Harsova 1904 - 1914
Școala Veche din Harsova 1904 – 1914 – În prezent se află în renovare și va deveni muzeu Regional

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul școlar 1879-1880 Școala de Băieți din Hârșova se afla pe locul 3, după Ostrov și Tulcea cu mult înaintea Constanței. În localitate funcționau o școală de băieți și o alta de fete cu un număr total de 106 elevi.

Ioan Cotovu depune eforturi mari pentru a școlariza cât mai multe persoane, și în anul 1881 -1882 se aflau printre elevi și un număr de șapte musulmani.

Familia Cotovu

Bustul Lui Ioan Cotovu
Bustul Lui Ioan Cotovu

Ioan Cotovu a avut doi fii, Brutus Cotovu, membru al Partidului Național Liberal și director al Școlii Primare din Tulcea, cu preocupări de etnograf și Vasile Cotovu care înființează Muzeul Regional de Antichități din Hârșova, continuă activitatea didactică a tatălui său și origanizează Biblioteca din Hârșova, ambii au fost aleși senatori.

Brutus Cotovu a avut o fiică şi doi fii: Aspasia Cotovu, Virgil Cotovu – directorul Portului Maritim, căsătorit cu scriitoarea Sandra Cotovu – şi Ovidiu Cotovu – inginer.

Virgil Cotovu a fost profesor la Şcoala de Marină, autorul mai multor lucrări tehnice, este iniţiatorul planurilor de sistematizare a Porturilor Constanţa, Midia şi Medgidia.

A publicat lucrări de sinteză privind aceste porturi. De asemenea, a fost diplomat al Şcolii Naţionale de poduri şi şosele, proiectant al unor mari construcţii hidrotehnice. Între 1919-1937, cât timp a stat în Constanţa, a executat importante lucrări de modernizare a portului.

Vasile Cotovu

Casa Cotovu Muzeu Harsova
Casa Cotovu Muzeu Harsova – locuința pedagogului, astăzi în restaurare alături de Școala Veche. Ansamblul Vasile Cotovu va deveni Muzeu Regional după renovare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Cotovu, fratele mai mic al lui Brutus, s-a născut în anul 1866, avea studii cu bacalaureat si a fost numit provizoriu la „Scóla primara de baeti” din Hârșova, la 15 septembrie 1895, provizoriu figurând și la 1897.

Va fi sprijinul de nădejde al tatălui său, începând din decembrie 1888, după transferarea lui Brutus Cotovu la Tulcea.

In clădirea școlii vechi a întemeiat muzeul de antichități, inaugurat odată cu biblioteca, la 1 mai 1904, in prezența Regelui Carol I și a Familiei Regale. În 1919, devine membru corespondent, pentru județul Constanța, al Comisiei Monumentelor Istorice.

În ianuarie 1921, muzeul, distrus de război, este redeschis în locuința proprie a învățătorului Vasile Cotovu și va fi inaugurat la 29 mai 1926, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, punându-se și o placă de marmură pe care s-a scris: „M.S Regele Ferdinand/ M.S Regina Maria / inaugurat – au restaurarea Muzeului regional Hirsova in aceasta casa la 29 Maiu 1926”.

Semnăturile Familiei Regale și ale lui Anghel Saligny și D. Sturdza se păstrează în Cartea de Aur a Muzeului

. Reînființat și reorganizat după 1985, ca secție a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Carsium din Hârșova este inaugurat la 23 aprilie 2006, cu participarea Regelui Mihai si a Reginei Ana. Vasile Cotovu a fost membru activ al Societății Numismatice Romane. S-a pensionat în 1928.

Surse:

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/dinastia- cotovu-de-la-harsova-romanism-prin-scoala-si-muzeu-ioan-cotovu-i-639493.html

Citește despre Muzeul Carsium Hârșova:

https://www.harsova.ro/muzeul-carsium/

Context istoric:

După revenirea Dobrogei la România, care a avut loc în urma războiului de independenţă din 1877-1878 şi consfinţită prin Tratatul de la Berlin de la 13 iulie (1 iulie stil vechi) 1878.

În schimbul Dobrogei România a trebuit să cedeze Rusiei Basarabia de Sud (judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail), pe care o obţinuse în urma Războiului Crimeei (1856).

Intrarea Armatei Române în Dobrogea
Intrarea Armatei Române în Dobrogea

În toamna anului 1878 autorităţile române s-au retras din cele trei judeţe Ismail, Cahul şi Bolgrad, iar la 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat Basarabia de Sud, conform dispoziţiilor Tratatului de la Berlin.

În acelaşi timp partea română a început pregătirile pentru unirea Dobrogei cu România. La 15 octombrie s-au alocat fondurile necesare reorganizării iar în paralel s-a stabilit o delegaţie română pe lângă comisia europeană însărcinată cu fixarea frontierei româno-bulgare. Împreună cu reprezentanţii armatei,

Împreună cu reprezentanţii armatei,Domnitorul a stabilit strategia de ocupare militară. Astfel, la 14 noiembrie Carol I dădea următoarea proclamaţie către dobrogeni:

„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte.
Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine.
Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă…
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească.
Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră.”

Componență locuitori Dobrogea:

În 1878, Dobrogea avea un total de 226.000 locuitori (dintre care 127.000 erau musulmani). Cei mai mulți erau tătarii (71.000), urmați de turci (49.000), români (47.000), bulgari (30.000), iar restul erau evrei, greci, armeni, ruși, circasieni și germani.

Bustul lui Ioan Cotovu se află în prezent în curtea Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, instituției i s-a atribuit numele în anul 2.000 în semn de apreciere pentru cine a fost Ioan Cotovu.

 

Bustul lui Ioan Cotovu

Distribuie: