Luca Oancea – Oameni de seamă din Hârșova

Casa Luca Oancea din Braila

Luca Oancea din Harsova, este una dintre cele mai marcante personalități ale Hârșovei. Continuăm proiectul „Oameni de seamă” din Hârșova. Născut pe 14 octombrie 1859 în Hârșova, provine dintr-o familie de mocani originară din Săcele, Brașov. Tatăl său Dinu, este ultimul săcelean care a practicat transhumanța în Dobrogea. Bunicul său matern, a fost Ioan Verzea, primul preot al Bisericii din Hârșova construită în Varoș la 1857. Pe atunci erau doar 17 familii românești în Hârșova: (poți citi mai târziu detalii aici Asezarea lui Niculae Tarca la Harsova si alegerea lui ca Vice-consul )

Află despre una dintre cele mai proeminente personalități hârșovene ale secolului trecut.

Luca Oancea și soția sa Mariți, Paris, 1910
Luca Oancea și soția sa Mariți, Paris, 1910

Luca Oancea a ame­najat împreună cu frații săi un pod de vase peste Dunăre, la Vadu Oii, încasând taxa de trecere. Banii strânși de la o zi la alta au fost investiți pen­tru cumpărarea de terenuri agricole, după cum au procedat mulți oieri ardeleni ajunși în Dobrogea. Luca a ajuns să dețină, împreună cu unul din fra­ții săi, 8000 de ha de teren agricol, cumpărând și o mare parte din fosta moșie Mamut Cuius, stă­pâ­nită cândva de pașa Said Mârza.

Funcții deținute de Luca Oancea din Harsova:

  • Notar în comuna Saraiu
  • Primar al orașului Hârșova (1898 – 1902)
  • Președintele Consiliului Județean Constanța
  • Prefectul Județului Constanța
  • Gruparea condusă de Luca Oancea este una dintre cele două grupări care au fondat organizația PNL Constanța, Luca fiind unul dintre primii președinti ai organizației
  • Președinte al Camerei de Comerț
  • Președinte al Băncii de Scont din Constanța (1909 și 1915)
  • Președintele comitetului care s-a ocupat cu strângerea de fonduri și lucrările pentru realizarea Catedralei din Hârșova (Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena)

Luca Oancea una din cele mai proeminente personalități hârșovene:

Pentru intreaga s-a activitate i-au fost conferite mai multe medalii și titluri, printre care amintim:

  • medalia Bărbăție și Credință
  • medalia Meritul comercial și industrial, clasa I
  • ordinul Coroana României, în grad de comandor. 
  • medalia Răsplata Muncii pentru biserică

Luca Oancea în calitate de prefect al Constanței a participat la vizita țarului rus Nicolae al II-lea la Constanța. Regele Carol și familia regală română i-au primit în vizită oficială pe țar și familia sa. Luca Oancea a fost prezent la toate momentele importante ale înaltei vizite: la întâmpinarea familiei imperiale, la dejunul oferit de Ionel Brătianu, unde a primit o importantă decorație din partea țarului. („Ordinul rusesc Sf. Stanislas, în grad de mare ofițer„)

La un an după finalizarea lucrărilor la biserica nouă din Hârșova, Luca Oancea este decorat de către regele Ferdinand I. Prin decret regal, semnat și de ministrul Spiru Haret, i se acordă medalia „Răsplata Muncii” pentru Biserică.

Bustul lui Luca Oancea din Harsova

Bustul lui Luca Oancea din Harsova
bustul lui Luca Oancea piata centrala 1936 macheta.

În 1911 strada principală din Hârșova se numea Luca Oancea, iar în 1936 este dezvelit Bustul lui Luca Oancea. Lucrearea realizată de Ioan Schmidt-Faur a fost amplasat în parcul din fața ANAF. Odată cu instalarea comunismului bustul a fost dat jos și nu se știe ce soartă a avut.

 Ioan Schmidt-Faur a mai realizat În Hârșova următoarele sculpturi:

  • statuia lui Ioan Cotovu, aflată astăzi în fața Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” 
  • Monumentul eroilor (astăzi intersecția str. Vadului cu str. Concordiei) centrul vechi al orașului, Piața Ferdinand I

Ioan Schmidt-Faur, de origine ceh (n. 1883) cu studii la Viena, profesor de desen și  modelaj la Școala de arte și meserii din Bucutrești.

Casa Luca Oancea din Brăila pe lista monumentelor istorice supranumită „Casa cu Stafii”

Luca Oancea din Harsova a cumpărat o casă plină de mister în Brăila. Care și acum este numită „Casa cu Stafii”, iar în subsolul ei a fost descoperite mai multe schelete, unul de femeie cu craniul străpuns de un glonț, clădire care astăzi se află pe lista monumentelor istorice din Brăila.

Casa Luca Oancea este situată la intersecția Străzii Școlilor cu Str. Ana Aslan, la nr. 11. Imobilul a fost înregistrat eronat drept „Casa Jean Troianos” din cauza unei erori de localizare, in cazul în care ajungeți în Brăila și doriți să îl vedeți. Brăilenii numesc imobilul „Casa cu Stafii” .

Casa Luca Oancea probabil a fost clădită de negustorul grec Nicolachi Mavrocordulas. În 1957, imobilul devine cămin pentru pensionari. Intre timp, clădirea a fost retrocedată și a rămas în paragină.

Casa a tre­cut de la un proprietar la altul, până a ajuns la Luca Oancea, care își vindea pe atunci cerealele prin portul Brăilei. Moșierul a extins locuința și a or­nat-o în interior cu tapiserii scumpe și cu oglinzi imen­­se, aduse de la Viena. „Casa a fost cumpărată în jurul anului 1900”.

În 1985, în urma lucrărilor de consolidare, se descoperă în subsol un schelet uman. Aceasta descoperire șocantă nu a fost făcută cunoscută publicului din cauza cenzurii regimului comunist. Ba mai mult decât atât, nu s-au făcut cercetările necesare pentru stabilirea identității scheletului. Medicii legiști au constatat, doar, că osemintele aparțin unei femei cu o vârstă în jur de 30 de ani, iar craniul poarta urma unui glonț.

Legenda spune că Nicolachi Mavrocordulas s-ar fi căsătorit cu o româncă din zonă, Voica, iar odată, întorcându-se de la vânătoare mai devreme, a găsit-o stând în pat cu un alt bărbat. Plin de furie, se spune că Nicolachi a împușcat-o și a zidit-o în pereții clădirii.  Au aparut in presa, cat si la televiziuni, declaratiile unor batrani care locuiau in Caminul pentru persoane varstnice „Sf. Nicolae”. Acestia sustineau, speriati, ca sunt multe nopti in care se aud zgomote ciudate si in anumite camere isi face aparitia o femeie frumoasa, care se tanguie.

Alte două schelete au fost descoperite în urmă cu câțiva ani:

Bunicul lui Luca Oancea este unul dintre primii ctitori ai Mănăstirii Cocoș

Era prin 1833, pe când Dinu Oancea (tatăl lui Luca Oancea) care avea pe atunci 17 ani, se afla la târla tatălui său din nordul Dobrogei, pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe. Într-o zi a fost trimis de tatăl său, Oancea(bunicul lui Luca Oancea), la un măcelar din zonă după nişte bani pe acesta trebuia să-i dea pentru berbeci.

Acolo s-a întâlnit cu nişte călugări români veniți de la Sfântul Munte, care intrând în vorbă cu el și văzându-l evlavios, i-au dezvăluit că unul dintre ei a visat de trei ori pe Maica Domnului care le-a poruncit să meargă într-un ţinut numit Tulcea şi să caute un loc ce se cheamă Cocoş pentru a înălța acolo o mânăstire.

Chiar în vecinătatea locului în care feciorul lui Oancea se întâlnise cu cei trei monahi, se găsea via unui turc numit Horoz, ce pe româneşte se tâlcuiește ”Cocoş”.

Auzind acestea, fără să mai stea pe gânduri, tânărul Dinu a cumpărat via, cu banii ce-i avea la el și a dăruit-o călugărilor în numele tatălui său Oancea. La rândul lui acesta le-a dăruit în toamnă 200 capre şi timp de vreo 10 ani i-a ajutat cu toate cele trebuincioase, până când obștea a ajuns să numere 10 monahi.

Tot Oancea le-a construit o mică bisericuţă şi le-a mai făcut danie vreo 400 de oi şi 50 de cai. Trecând la cele veșnice în 1845 Oancea a fost îngropat chiar la mânăstirea Cocoșu, fiind unul dintre primii ei ctitori.

Surorile Oancea

surorile Oancea

Surorile Oancea, fiicele lui Luca Oancea și ale lui Mariți (de la stânga la dreapta, Lucica Constantinescu, Lizica Popeea, Aurica Guliotti, Marioara Popa, Elena Pană și Aneta Constantinescu), într-o fotografie din jurul anului 1905.

Din cei 12 copii, ai lui Luca și Mariți Oancea, doar șase au ajuns la maturitate.

Eugenia Oancea (1907-1997), fiica lui Luca Oancea s-a măritat cu arhitectul șef al Patriarhiei Române.

În ziua de 20 februarie 1938, arhitectul șef al Patriarhiei Române, Dimitrie N. Ionescu-Berechet, de 42 ani, se cununa religios cu d-ra Eugenia L. Oancea, de 30 ani. Nași fiind Dr. Ermil Constantinescu și soția sa Lucia Constantinescu (sora miresei). Cununia a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală, în prezența Patriarhului Miron Cristea.

În ziua de 20 februarie 1938, arhitectul șef al Patriarhiei Române, Dimitrie N. Ionescu-Berechet, de 42 ani, se cununa religios cu d-ra Eugenia L. Oancea, de 30 ani, nași fiind Dr. Ermil Constantinescu și soția sa Lucia Constantinescu (sora miresei). Cununia a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală, în prezența Patriarhului Miron Cristea.

Cununia religioasă a Eugeniei Oancea a fost relatată de presa mondenă a vremii

Ștefan Ionescu Berechet despre bunica lui Eugenia Ionescu-Berechet (Oancea)

Eugenia Ionescu-Berechet (fiica lui Luca Oancea și Maritzi Oancea, 1907-1997)

„Pe Mama Coca am cunoscut-o în carne și oase, nu doar din poze. Nu a fost pentru mine doar un strămoș de poveste, despre care să-mi vorbească alții sau documentele de arhivă, ci bunica mea preferată, cea care m-a crescut. Bine rânduite în sertarele memoriei mele, clipele copilăriei petrecute alături de Mama Coca, îmi revin deseori în conștient.”

Mama Coca, Eugenia Oancea pe numele ei real, a făcut pensionul, ca toate fetele provenite din familii înstărite, la Galați, la Institutul Notre Dame de Sion, înființat în 1867 de congregația călugărițelor romano-catolice purtând acest nume. A învățat aici limba franceză pe care nu a uitat-o până la moarte. În ultimii ani de viață, când memoria îi slăbise, găsea mai cu ușurință cuvinte franțuzești ca să se exprime. A fost atrasă de mică de tehnică și marea sa pasiune au fost automobilele. Nu cred că exagerez când spun că a fost una dintre primele femei cu permis de conducere de la noi din țară, un fel de Bertha Benz a României. Căci era lucru rar ca în perioada interbelică să vezi o femeie la volan.”

Eugenia Ionescu - Berechet (Oancea)
Eugenia Ionescu – Berechet (Oancea)

A obținut la numai 16 ani, cu dispensă de vârstă! Memorabile sunt momentele în care se ducea la conacul familiei de lângă Hârșova și sătenii văzându-o cum gonea Studebaker-ul prin colbul drumului, rămâneau uluiți, făcându-și cruce și scuipând în sân. După ce s-a căsătorit, în 1938, ea a fost șoferul de serviciu al soțului ei, arhitectul Berechet, pe care l-a purtat în toate deplasările lui prin țară. După ce a renunțat la Studebaker, Eugenia și-a cumpărat o Skoda, pe care o mai conducea încă la vârsta de 70 de ani. Cu această mașină a parcurs nu mai puțin de 250.000 km, fără reparații capitale, ceea ce i-a determinat pe cei de la firma Skoda să-i acorde în 1961 o diplomă de excelență! 

Relatează Ștefan Ionescu – Berechet, (strănepotul lui Luca Oancea).

Surse articol Luca Oancea din Harsova:

Surse foto:

  • Stefan Ionescu-Berechet (strănepotul lui Luca Oancea, nepotul Eugeniei Ionescu-Berechet).
  • Wikipedia

Citește despre Legenda care circulă în jurul fantomei din Casa lui Luca Oancea. https://www.formula-as.ro/2020/11/20/fantomele-din-braila/

Articol scris de Stefan Ionescu-Berechet, strănepotul lui Luca Oancea:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/povestea-prefectului-care-l-a-primit-pe-ultimul-tar-la-constanta

Distribuie: